ce am vazut

The Craft Museum

Ăsta da muzeu pe placul meu. Mic. Cochet. Doldora de hand made stuff. Am aflat cu ocazia asta, cu oareşcare surprindere, faptul că Finlanda se numără printre cele 13 ţări reprezentative pentru curentul arts & crafts.

Omin Kasin, revista de hand made care a cucerit inima finlandezilor, oferindu-le între 1939 şi 1972 soluţii DIY pentru perioada de restrişte din timpul războiului şi după terminarea războiului. Până şi uniformele soldaţilor au fost confecţionate după instrucţiunile incluse în această revistă.

Plante folosite de finlandezi în pigmentarea textilelor. Uh, de ne-am reaminti şi noi, românii, care plantă face ce…

În faţă, o mireasă. În spate, o văduvă. Surprinde întocmai mersul lucrurilor, dată fiind speranţa de viaţă la femei vs la bărbaţi.

În unele culturi, fetiţele primesc case roz din plastic cu garduri albe din plastic, mobilate pentru viaţa de suburbie a unei Barbie şi a unui Kent. În alte cuturi, fetiţele primesc saune miniaturale din lemn…

Arată familiar? Exceptând divizarea odăii din dreapta tindei, este o casă ţărănească tipic românească.

Sună familiar? Ştergare puse deasupra icoanelor?

Arată familiar?

Arată familiar?

The Avar Aalto Museum

Sub un oarecare pod, în drum spre Avar Aalto Museum…

Am aflat de existenţa acestui Alvar Aalto, documentându-mă despre Jyvaskyla. Deşi citisem despre el premergător contactului cu muzeul, am realizat ce pilon al arhitecturii este individul abia la locul faptei. Eram singurii neaveniţi din încăpere. Profesori americani de arhitectură care omagiau geniul arhitectului. Studenţi internaţionali la arhitectură care replicau intimidaţi planurile arhitectului. Nu voi pretinde că pricep arhitectură. Dar mi-a fost cât se poate de evident, totuşi, faptul că Alvar Aalto a fost importat şi la noi, unele imobile mai acătării de prin Cluj incorporând vădit elemente introduse, pentru prima dată, de el.

Ce m-a frustrat pe mine cu peste de măsură este faptul că Finlandezii au înţeles încă din anii ’20 că nu doar expertiza medicală contribuie la bunăstarea pacienţilor. Un sanatoriu de tuberculoză din Paimio l-a contractat pe Aalto să configureze nişte saloane care să sporească confortul pacienţilor. Camere de două persoane. Culori. Lumini. Materiale. Texturi. S-a gândit până şi la chiuvete silenţioase… of, of… măi, măi…

ce am ratat sa vad

Cele două monumente UNESCO din apropierea oraşului: Petajavesi Old Church şi Oravivuori Triangulation Tower

ce am facut

Am avut de când mă ştiu o fascinaţie pentru submisiva bicicletă. Dar, fricoasă din cale-afară fiind, am învăţat târziu şi greu să domin… submisiva bicicletă… Să fi avut vreo 12 ani când am încălecat pentru întâia oară? Să fi trecut vreo 10 ani de când am descălecat pentru ultima oară? Ei bine, Jyvaskyla este asediat de biciclete, motiv pentru care m-am simţit inspirată să testez apele. Mai ştiu? Mai pot? Aşadar, cot la cot cu soţul meu, am pedalat zilnic în jurul Lacului Jyvasjarvi. Mai jos, nimic altceva decât una din plimbarile noastre în miez de noapte. Şi nu. Lumina nu e făcătură.

ce am ratat sa fac

Nu cred să fi ratat ceva… Nu se întâmplă mai nimic în oraşul ăsta…

unde am dormit

Hotel Paviljonki

Mic dejun variat. Restaurant italian incorporat. Personal agreabil. Acces gratuit la biciclete 🙂

unde am mancat

Trattoria Aukio

Restaurantul este situat în incinta Hotelului Paviljonki. Făinuţ, scumpuţ, dar vei fi asaltat de gustul umami. De te poartă paşii într-acolo, încearcă Menu della Casa.

Figaro

Restaurantul, foarte simandicos, foarte scump. Noi am optat pentru winebistro, nu la fel de simandicos, nu la fel de scump. De te poartă paşii într-acolo, încearcă melcii.

Sohwi

Restaurantul îţi dă senzaţia de pub. Este întunecat şi gălăgios. Dar se mănâncă bine, la un preţ rezonabil. De te poartă paşii într-acolo, încearcă Rieska Burger.