De ce am ales eu sa le fac in casa
Da. Ne străduim să trăim sănătos. Ne străduim să mâncăm sănătos. Dar oameni suntem… Şi deci expuşi tentaţiilor suntem… O modalitate eficientă de a nu da curs tentaţiilor este să îţi gestionezi mediul: să te asiguri că nu ai acces facil la produse nesănătoase dar să te asiguri că ai acces facil la produse sănătoase. Din acest motiv noi nu ţinem dulciuri rafinate în casă. Tot din acest motiv noi ne-am hotărât să facem niscaiva home made sweet treats pentru momentele în care ne simţim compleşiţi de nevoia de dulce, dar nu avem timpul necesar să încropim ceva mai amplu. Şi mă tem că aceste momente sunt mai frecvente decât suntem dispuşi să recunoaştem. Nimic mai nimerit decât să pregăteşti un batch de chipsuri crocante şi condimentate.
Şi da. Ne străduim să nu irosim. Ne străduim să nu aruncăm. Şi nu odată ni s-a întâmplat să primim sau să cumpărăm mai multe mere decât se pot consuma proaspete înainte ca ele să turn to the dark side… Nimic mai nimerit decât să salvăm aceste mere, tranformându-le în chipsuri crocante şi condimentate.
De ce ai alege tu sa le faci in casa
Pentru că ai control desăvârşit asupra calităţii şi naturii ingredientelor
Poţi opta pentru mere bio. Poţi opta pentru lămâi bio. Poţi evita ingerarea absolut inutilă de conservanţi artificiali şi arome artificiale din variantele store bought.
Pentru că economiseşti bani
Ce-i drept, 100 g de mere deshidratate se obţin din 1.000 g de mere proaspete. Dar tot nu se ating cote de genul 7 lei pentru 40 de g de mere deshidratate sau 23 de lei pentru 100 de g de mere deshidratate.
Pentru că economiseşti timp
În special dacă dispui de o mandolină şi un deshidrator, procesul nu îţi solicită mult timp. Unde mai pui faptul că vei fi îmbătat de miresme crăciuneşti pe durata deshidratării merelor.
Pentru că sunt versatile
Nimic nu mă încântă mai tare decât versatilitatea unui produs. Iar acest produs excelează la capitolul versatilitate. Aceste chipsuri de mere pot substitui popocornul în momentul vizionării unui film, pot fi duse la şcoală de copii sau la serviciu de adulţi, pot fi consumate goale, pot fi consumate cu ceai, pot fi consumate cu lapte, pot fi folosite ca ingrediente în granola, pot fi agăţate în pomul de crăciun, pot fi plasate pe masa de crăciun, sau pot fi transformate în ghirlande christmassy.
De ce ai nevoie
- mere (eu am folosit mere organice)
- lămâie (eu am folosit lămâi organice)
- scorţişoară
- (opţional) mandolină
- (opţional) deshidrator
Ce trebuie sa faci
- Taie rondele de mere cu cuţitul sau cu mandolina (rezultatul este superior dacă foloseşti mandolina deoarece rondelele obţinute sunt de aceeaşi grosime)
- Scoate seminţele dar păstrează cotorul
- Scufundă rondelele de mere obţinute în apă cu zeamă de lămâie, timp de maxim zece minute, pentru a preveni procesul de oxidare
- Strecoară rondelele de mere
- Pune şervete de hârtie pe o suprafaţă plană
- Pune rondelele de mere pe şervetele de hârtie
- Pune şervete de hârtie pe rondelele de mere
- Presează uşor până şervetele de hârtie absorb excesul de apă din rondelele de mere
- Înlătură stratul superior de şervete de hârtie
- Presară scorţişoară măcinată deasupra rondelelor de mere
- Dacă ai deshidrator, pune rondelele de mere obţinute pe tăvi. Setează-l la 60 grade, timp de 8 ore.
- Dacă nu ai deshidrator, pune rondelele de mere obţinute într-o tavă de cuptor tapetată cu hârtie de copt sau hârtie cerată. Preîncălzeşte cuptorul la 90 grade. Coace timp de 3 ore, întorcând rondelele de pe o parte pe alta ocazional.
- Păstrează rondelele de mere într-un recipient ermetic, pentru a te asigura că rămân crocante
Ce poti sa inveti din incercarile mele
Nu amâna să le imortalizezi într-o fotografie
Nu de alta, dar te vei trezi că nu mai ai ce fotografia… Am fost sceptică că aceste chipsuri vor fi un instant hit… Mi-am imaginat ca vor fi mai degrabă un aquired taste… Ei bine, prima tură (respectiv cinci tăvi de mere) s-au terminat în aceeaşi zi, iar din a doua tură (respectiv nouă tăvi de mere) au mai rămas doar chipsurile capturate de mine în pozele postate aici.
Katherine July 15, 2015 at 9:56 am
Am o întrebare pentru oricine ajunge la un asemenea moment plin de întrebări: Blogul cere de mâncare dacă nu îi dai atenţie? Până la răspuns vreau să spun că am avut şi eu un asemenea moment, am avut mai apoi o pauză fiindcă am încercat să fac un forum şi am avut alte treburi, dar am zis că dacă am început cu blogul să merg până la capăt. În momentul de faţă în aproape o lună mi-am dus la îndeplinire toate ideile. Aşa că pauza a fost oarecum benefică. Dar dacă renunţi la hosting şi la domeniu într-o săptămână îţi faci cont pe wordpress fiindcă vrei să te exprimi. Şi aici vine şi răspunsul la întrebarea mea: îţi iei o pauză dar laşi blogul aşa cum e el, vei vedea că într-o lună vei continua.
Alina Zlati July 15, 2015 at 10:17 am
După mine, atât timp cât absenţa este datorată lipsei de timp şi nu lipsei de interes, merită ţinut în viaţă blog-ul. Căci investiţia de timp în alte sfere ale microuniversului tău, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu atât la nivelul tematicilor abordate, cât şi la nivelul calităţii tematicilor abordate. Eu una îmi doresc ca Aubergine să crească organic, în pas cu mine. Şi dacă asta înseamnă să nu postez nimic o perioadă, alegând să investesc fiece fărâmă de timp în alte proiecte sau iniţiative ale mele – refuz să mă învinovăţesc pentru asta. Dar cer iertare cititorilor pentru lipsa de consecvenţă. Promit să revin cu forţe proaspete şi, rămâne între noi, cu multe articole pe grădinărit 🙂